La 20 Aprilie a.c., zece asociații din sectorul financiar au trimis o scrisoare către Comisarul Paolo Gentiloni în care solicită amânarea obligațiilor de raportare a informațiilor privind plățile transfrontaliere până în 2021. DAC6 (Directiva UE 822/2018) a fost aprobată în martie 2018 și prevede ca intermediarii fiscali să raporteze toate schemele de planificare fiscală transfrontalieră agresivă proiectate către autoritățile fiscale.
Această Directivă va intra în vigoare la 1 iulie 2020 (perioada de raportare urmând să înceapă la 31 august a.c.). Cu toate acestea, industria financiară consideră că multe state membre nu au finalizat încă măsurile de transpunere și fac referire la o scrisoare oficiale de punere în întârziere adresată Belgiei, Ciprului, Republicii Cehe, Estoniei, Greciei, Spaniei, Franței, Italiei, Luxemburgului, Letoniei, Poloniei, Portugaliei, României și Suediei.
Franța, Danemarca și Polonia exclud companiile înregistrate în paradisuri fiscale din programele de ajutor de stat
La 23 aprilie a.c., ministrul francez de finanțe, Bruno Le Maire, a declarat că Franța va urma exemplul Poloniei și Danemarcei de a exclude din programele de ajutor de stat companiile cu sediul sau cu filiale în paradisuri fiscale. „Dacă baza fiscală sau filiala unei companii se află într-un paradis fiscal — și o spun cu fermitate — nu are dreptul de a beneficia de ajutor de stat”, a declarat Bruno Le Maire. Acesta a confirmat faptul că acele companii care au beneficiat de ajutor de stat nu puteau să plătească dividende sau să își răscumpere propriile acțiuni.
Consiliul UE a validat foaia de parcurs comună pentru redresare economică prezentată de către Charles Michel
La 23 aprilie a.c., cei 27 șefi de stat sau de guvern ai Uniunii Europene au validat foaia de parcurs comună pentru redresare economică a UE în urma crizei generate de pandemia de COVID-19, întocmită de către președintele Consiliului European, Charles Michel. Aceștia au ratificat pachetul în valoare de 540 de miliarde de euro care include plase de protecție identificate pentru state (liniile de credit ale Mecanismului european de stabilitate), persoanele afectate de șomajul tehnic (instrumentul SURE) și companiile (fondul de garantare pan-european al Băncii Europene pentru Investiții). Mai mult decât atât, aceștia au convenit asupra unei colaborări în vederea stabilirii unui fond de redresare legat de cadrul financiar multianual (CFM).
Acum, sarcina Comisiei este de a elabora o propunere care va crește pragul propriu de resurse bugetare europene la 2%, de la pragul actual de 1,2%, și de a aloca resursele colectate prin intermediul unor „instrumente financiare inovative” către sectoarele și teritoriile afectate cel mai tare de pandemie. Se preconizează că o garanție publică din bugetul european va fi folosită de către Comisia Europeană pentru a mobiliza fonduri de pe piețele de capital. Fondurile colectate vor avea costuri reduse, datorită ratingului financiar AAA al Comisiei. Unele dintre principalele grupări politice din cadrul Parlamentului European au prezentat deja strategiile de finanțare a planului de redresare pentru această perioadă. Propunerile Partidului Verzilor/Alianței Libere Europene și ale Partidului Renew Europe includ resurse proprii noi precum taxa digitală, baza fiscală comună consolidată pentru companii (CCCTB) și taxa pe plastic.
